vineri, februarie 03, 2012

ninsoare urbană

crapă oraşul de atâta ger

ca un balon roşu umflat cu heliu

oamenii-şi-ascund zâmbetele sub fulare

şi nu mai vorbesc decât prin semne

sunt labirinturi îngheţate ce duc la piaţă

din loc în loc primăria a instalat puncte de prim ajutor:

ceai cald de iasomie şi miere

e-aceeaşi semnătură albă peste tot pe acoperişuri

cu ciori drept puncte de suspensie

şi fire de telegraf ce împachetează cerul

e o lumină îngheţată în parbrize

şi-un cântec la pian

câţiva studenţi fumează pe treptele conservatorului

mi s-a părut că ţi-am zărit profilul

şi haina ta lunga de piele

cu nuanţe de cărămiziu şi roşu

mi-e dintr-o dată prea cald

traversez şi mă opresc la agenţia teatrală

plin de afişe cu dan puric

şi cifre albe mari întortocheate

am chef de-un spectacol elegant

o pantomimă cu tine

şi-un vin roşu

sec

mă urc în taxi, la radio tom jones

“piaţa cipariu numărul 15 vă rog”

şi ninge iar

cu fulgi ameţiti

ce se izbesc haotic de lunetă şi oglinzi



duminică, ianuarie 29, 2012

dimineaţă cu tine

mi-i poftă de-o bere cu tine

de baruri aglomerate şi concerte de jazz

de nopţi în hoteluri

şi escapade olandeze

mi-i dor să-mi ascunzi răsăritul în buzunar

ca pe-un bănuţ fermecat

„hai pune-ţi o dorinţă şi fumează cu mine o ţigară”

mi-i poftă de vocea ta adormită

de hanoracul tău verde

„ţi-am agăţat un fir de soare de glugă” obişnuiam să-ţi răspund

„ca să atragi fluturi şi să le laşi naibii de fete”

„vino să tragem nişte poze în centrul vechi, lasă-i tu încolo de fluturi

nu vezi că temperaturile au scăzut sub zero şi le-ngheaţă culorile-n zbor?”

mi-i poftă de mâinile tale jucăuşe şi vii

de felul în care îmi furi mereu eşarfa

„iubito, mi-e frig” şi-mi zâmbeşti şmechereşte

„facem şi noi ceva azi?”

sâmbătă, ianuarie 07, 2012

mansarda

îţi tremură dimineaţa în colţul gurii
ca un porumbel prietenos
nu mai ninge
mi-e poftă să mă cuibăresc între genunchii tăi
să-ţi culeg somnul dintre bucle
să-l atârn de turţuri
cu mişcări leneşe
abia perceptibile

iarna se face dragoste cel mai frumos

văzută de sus mansarda are chipul tău
cel mai uman colţ de clădire
aici se adună toate pisicile oraşului
aici înnebunesc primii castanii
de dragul tău