Ştii de ce mi-e dor? Să iau creioanele cerate şi să-mi colorez hainele.

Mâneca stângă o vreau galbenă, cea dreaptă roşie, vreau o bluză cu gât, largă să-mi adăpostească frunzele şi copacii din parcul haţieganu.

În şuviţe vreau mov, şi buburuze şi margarete. Una mica, una mare, una mica. Una uscată. Una adormită. Una înfiorată. Degete lungi. Gene însorite. Dimineaţă, peste tot dimineaţă cu miros de copil.

Mi-e dor sa-mi bată vara la uşa camerei, să-mi arunce la picioare garoafe. Să iau cărţile lui tudoran şi să le umplu cu flori de câmp.

Trifoi cu patru foi. Fluturi din celofan. Mătase, multă mătase, în toate nuanţele. Maroc. Africa. Jazz. Tabachera argintie. Modigliani.
Din nou profilul tău. Haina lunga. Fularul alb. Soare de tine. Soare de noi. Ti-am mai zis că-mi aminteşti de Nichita ?